Un proiect de lege depus de parlamentari PSD propune transferul responsabilității consolidării către proprietari și introduce amenzi de până la 20.000 de lei pentru cei care nu încep lucrările în termen de doi ani.
Un proiect de lege depus la Senat ar putea schimba modul în care sunt gestionate clădirile cu risc seismic din România. Practic, responsabilitatea pentru consolidarea acestor clădiri ar urma să treacă de la autoritățile locale la proprietarii apartamentelor sau caselor. Cei care nu respectă termenele riscă amenzi considerabile.
Un nou rol pentru proprietari în consolidarea clădirilor
Inițiativa, semnată de parlamentari PSD, modifică Legea 212/2022 privind reducerea riscului seismic și Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor. Conform proiectului, „responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor”.
În practică, autoritățile locale nu vor mai fi obligate să finanțeze sau să execute lucrări la imobilele private. Rolul lor va fi să informeze, să coordoneze administrativ și să monitorizeze procesul. Primăriile nu vor mai fi răspunzătoare din punct de vedere juridic dacă proprietarii nu fac lucrările necesare.
Până acum, legea permitea primăriilor să se implice direct în expertizare, finanțare și coordonarea consolidărilor pentru clădirile cu risc seismic. Acum, sarcina financiară a administrațiilor locale dispare, ceea ce schimbă radical abordarea.
Termene stricte și sancțiuni pe măsură
Proiectul prevede un termen clar pentru proprietari. Aceștia trebuie să înceapă expertizarea tehnică și, dacă este nevoie, proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare în cel mult 24 de luni de la data încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic.
Dacă nu respectă acest termen, proprietarii riscă amenzi între 5.000 și 20.000 de lei, o sumă care poate pune presiune pe mulți dintre ei.
Parlamentarii spun că această măsură vine ca reacție la blocajele și lipsa de implicare din sistemul actual. Ei susțin că reglementările de până acum au dus la pasivitate din partea proprietarilor, care considerau că autoritățile locale sunt responsabile de consolidare. Prin introducerea amenzilor și transferul răspunderii, se urmărește ca proprietarii să fie mai implicați.
“Actuala reglementare creează în practică o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția că responsabilitatea consolidării clădirilor aparține autorităților locale. În lipsa unei responsabilizări directe a proprietarilor, mecanismele legislative devin ineficiente, iar procesul de reducere a riscului seismic rămâne blocat”
Schimbări în modul de verificare a asigurărilor
Proiectul schimbă și modul în care sunt verificate polițele obligatorii de asigurare a locuințelor (PAD). În prezent, această sarcină revine primăriilor sau persoanelor desemnate de acestea.
Conform noii propuneri, verificarea va fi făcută de Poliția Română și personalul desemnat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU). Argumentul inițiatorilor este că aceste instituții au atribuții clare de control și pot acționa mai eficient.
“Controlul privind respectarea obligațiilor cu impact asupra siguranței locuințelor și asupra gestionării riscurilor asociate (…) presupune, în mod natural, intervenția unor instituții cu vocație de control și capacitate operativă, precum Poliția Română”
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) va trimite electronic informații despre existența polițelor către Ministerul Afacerilor Interne, pentru a facilita verificarea respectării obligației de asigurare. Astfel, se va crea o bază de date centralizată pentru monitorizare.
Discuții aprinse pe marginea proiectului
Parlamentarii PSD, inițiatorii proiectului, susțin că sistemul actual este ineficient și a dus la blocaje administrative. Ei consideră că transferul responsabilității către proprietari este singura soluție viabilă, având în vedere experiența anterioară cu majorarea impozitelor sau facilități fiscale, care nu au dus la consolidarea efectivă a clădirilor. Ei afirmă că autoritatea locală nu poate substitui voința și responsabilitatea proprietarilor asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
Opinii critice și avertismente din partea CES
Consiliul Economic și Social (CES) avertizează că reducerea riscului seismic nu este doar o problemă individuală, ci una de siguranță publică și interes general. Reprezentanții CES susțin că nu este doar o problemă individuală a proprietarului, ci și o problemă de siguranță publică, protecție civilă și interes general.
“Amenzile propuse, fără granturi, cofinanțări, credite garantate public, sprijin pentru relocare temporară și asistență tehnică, pot sancționa incapacitatea economică și administrativă, nu reaua-credință”
De asemenea, CES avertizează că, dacă proiectul devine lege, acesta poate contribui indirect la menținerea unui risc colectiv major, cu posibile pierderi de vieți omenești, răniri grave, evacuări masive și efecte sociale și economice severe. Astfel, riscurile colective ar putea rămâne ridicate.
Ce urmează pentru locatari și autorități
Proiectul este acum în dezbatere la Senat. Dacă va fi aprobat, va schimba modul în care se gestionează riscul seismic în România, transferând aproape toate costurile și responsabilitatea către proprietari.
Impactul va fi resimțit de mii de persoane care locuiesc în clădiri vechi și vulnerabile, unde costurile de consolidare pot fi foarte mari. Lipsa unor scheme de finanțare sau sprijin concret ridică semne de întrebare privind posibilitatea reală de aplicare a acestor măsuri.
Pe de altă parte, argumentul inițiatorilor privind blocajul generat de responsabilitatea autorităților locale are o anumită logică. Totuși, problema rămâne complexă și urgentă, iar o soluție echilibrată ar trebui să țină cont atât de responsabilitatea individuală, cât și de solidaritatea publică. Viitorul siguranței seismice în orașe depinde de modul în care va fi găsit acest echilibru între interesele private și cele publice.
Sursa: gandul.ro