Tranzacțiile cu locuințe din București au crescut trei luni la rând în 2026, după un început de an slab, iar scăderea pe primul semestru s-a redus la un nivel foarte mic.
Piața locuințelor din București arată diferit față de începutul anului. După primele trei luni, când vânzările de apartamente au scăzut, al doilea trimestru a venit cu o schimbare de ritm. Evoluția nu este aceeași peste tot, iar diferențele dintre zone sunt tot mai vizibile, în funcție de prețuri, infrastructură și oferta din piață.
Trei luni care au schimbat ritmul pieței
În primele trei luni din 2026, tranzacțiile cu apartamente din București au scăzut cu 16,6% față de aceeași perioadă din 2025. A fost o perioadă de ajustare, într-un context în care cumpărătorii au devenit mai atenți la costuri, riscuri și calitatea proiectelor. Totuși, datele din următoarele luni au schimbat imaginea generală.
În aprilie, numărul tranzacțiilor cu apartamente a crescut cu 2,2% față de aprilie 2025. În mai, avansul a fost de aproape 16%, iar în iunie creșterea a trecut de 26%. Practic, piața a bifat trei luni consecutive de creștere, recuperând o parte importantă din scăderea de la începutul anului.
La nivelul întregului semestru, scăderea s-a redus la 1,7% față de S1 2025, cu puțin peste 21.000 de unități tranzacționate în București. Dacă includem și județul Ilfov, scăderea e și mai mică, de 1,3%, la 25.634 de locuințe vândute. Aceste cifre arată o piață prudentă, dar activă.
- Tranzacțiile au scăzut semnificativ în primul trimestru din 2026.
- Al doilea trimestru a adus trei luni la rând de creștere.
- Pe ansamblul semestrului, piața s-a apropiat de nivelul din 2025.
Unde se mută atenția cumpărătorilor
Un aspect important este că revenirea nu se simte la fel peste tot. Bucureștiul nu mai funcționează ca o piață omogenă, ci diferențele dintre cartiere devin tot mai clare, iar cumpărătorii sunt mult mai atenți la alegere.
„Cifrele primului semestru confirmă o tendință pe care o urmărim de mai multe trimestre: piața rezidențială din București nu mai crește uniform, ci diferențiat, în funcție de zonă, segment și calitatea ofertei. Ajustarea de sub 2% a cererii, la nivel de oraș, ascunde de fapt o polarizare tot mai clară între zonele cu ofertă limitată și cerere solidă, precum Sectorul 1, și restul pieței”
În prima jumătate a anului, cele mai multe tranzacții s-au înregistrat în Sectoarele 3 și 1. Sectorul 3 a ajuns la 12.726 de unități tranzacționate, iar Sectorul 1 la 9.573. Totuși, aceste două zone au fundamente diferite, iar aici se vede cel mai bine cum funcționează piața în prezent.
Sectorul 3 conduce la livrările de locuințe noi, cu 11.447 de unități finalizate între 2022 și 2025. Sectorul 1, în schimb, a avut cele mai puține locuințe noi livrate din oraș în același interval, doar 4.627. Cererea rămâne însă ridicată, ceea ce pune presiune pe prețuri și menține interesul pentru proiectele din zonă.
Un cartier unde oferta rămâne limitată
În Sectorul 1, oferta este restrânsă din cauza regulilor stricte de autorizare, prețului mare al terenurilor și standardelor urbanistice. Aceste elemente reduc numărul dezvoltatorilor care pot construi aici. Pentru cumpărători, localizarea contează mult, mai ales când vine vorba de acces la servicii, școli, transport și spații verzi.
Obiceiuri noi la cumpărarea locuinței
Una dintre cele mai vizibile schimbări este modul în care cumpărătorii aleg locuința. Prețul rămâne important, dar nu mai este singurul criteriu. Pentru tot mai mulți, întrebarea reală este dacă merită să plătească mai mult pentru o zonă care le ușurează viața de zi cu zi.
„Vedem tot mai clar, în interacțiunile cu clienții, o schimbare de mentalitate. Cumpărătorii aleg tot mai rar cea mai accesibilă variantă și tot mai des zona în care se simt confortabil pe termen lung, aproape de școli, spitale, transport și parcuri. Prețul contează în continuare, dar tot mai mulți bucureșteni sunt dispuși să plătească un plus pentru o locație care le simplifică viața de zi cu zi”
Acest tipar se vede în mai multe zone ale orașului. Cererea este mai mare în Theodor Pallady, Sectorul 3, pe segmentul mediu, dar și în nordul Bucureștiului, pe segmentele mediu-superior și premium. Zonele mai accesibile din sud și vest nu atrag același interes, chiar dacă au prețuri mai mici.
Explicația ține tot mai mult de infrastructură. Cumpărătorii nu se uită doar la apartament, ci și la drumurile din jur, transport public, acces la școli, spitale și parcuri. Dacă aceste lucruri lipsesc sau sunt slab dezvoltate, prețul mai mic nu mai compensează dezavantajele.
Prețurile încetinesc, dar diferențele rămân
După o creștere de 20% în 2025, prețurile locuințelor noi au crescut mai lent în prima jumătate din 2026. Prețul mediu pe metru pătrat net în București a trecut de 2.600 de euro, cu un avans de 5% față de decembrie 2025. Pentru o piață care a trecut recent printr-o perioadă agitată, această temperare este semnificativă.
Costurile de construcție din rezidențial au crescut cu doar 1% în primul trimestru, în linie cu media europeană. Dacă acest ritm se păstrează, presiunea pe prețuri ar putea rămâne sub control, deși diferențele dintre zone vor continua să conteze mult.
Vestul și sudul Bucureștiului sunt cele mai accesibile, cu prețuri între 1.850 și 2.200 de euro pe metru pătrat. Estul se păstrează pe segmentul mediu, cu valori între 2.600 și 2.900 de euro pe metru pătrat. Nordul rămâne cel mai scump, cu peste 3.650 de euro pe metru pătrat.
Media de 5% trebuie analizată atent. În cartierele cu ofertă redusă și cerere mare, creșterile de preț depășesc media. În zonele cu stoc mai mare, ritmul s-a temperat, semn că piața diferențiază tot mai clar între produs, localizare și risc.
Schimbări care influențează deciziile
Comportamentul mai pragmatic al cumpărătorilor are legătură cu contextul economic. Inflația anuală este ridicată, la 9,7% în mai 2026, iar piața muncii este tensionată. În acest cadru, fiecare decizie de cumpărare este mai atent calculată, mai ales când implică un credit sau economii strânse.
Creșterea TVA pentru locuințe și intrarea în vigoare a Legii 207/2025 au adus presiune suplimentară. Legea introduce cerințe mai stricte pentru protecția cumpărătorilor și complică finanțarea proiectelor off-plan. Pentru dezvoltatori, procesul devine mai dificil, iar cumpărătorii trebuie să fie mai atenți la contracte și riscuri.
În acest context, oamenii evită tot mai des achizițiile doar pentru prețul mai mic. Când efortul financiar și birocratic crește, cumpărătorul caută o locuință care oferă siguranță pe termen lung. Localizarea, infrastructura și calitatea proiectului devin criterii centrale.
Piața se maturizează și devine tot mai selectivă
Imaginea generală este una de revenire prudentă. Bucureștiul nu are o piață blocată, dar nici una care crește peste tot la fel. Avem o piață mai selectivă, unde cumpărătorii aleg mai atent, iar dezvoltatorii trebuie să vină cu proiecte bine poziționate.
Dacă inflația, costurile de finanțare și cadrul legislativ rămân sub control, cererea ar trebui să se mențină în zonele cu infrastructură bună și ofertă limitată. În același timp, zonele cu stoc mai mare vor avea nevoie de prețuri mai bine ajustate și proiecte mai atractive. Piața rezidențială din București își revine, dar într-o formă mai disciplinată, unde cumpărătorul pune mai multe întrebări, compară mai atent și ia decizia mai greu.