Tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu 15% în primele patru luni față de 2025, în timp ce prețurile continuă să crească, făcând locuințele tot mai greu accesibile.
Piața imobiliară din România a început anul 2026 cu o încetinire clară. În primele patru luni, la nivel național s-au vândut puțin peste 42.000 de apartamente, cu 15% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cel mai slab debut de an din 2021 încoace.
Ce ascund cifrele din primele luni ale anului
Nu vorbim despre o prăbușire a pieței, ci despre o perioadă de răcire. Românii nu au renunțat la ideea de a-și cumpăra o locuință, însă sunt mult mai prudenți. Mulți aleg să amâne decizia, să analizeze mai multe variante și să negocieze mai atent.
În București, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu 13,4% în martie 2026 față de martie 2025. Totodată, timpul necesar pentru vânzarea unui apartament a crescut, iar proprietarii așteaptă mai mult până găsesc un cumpărător.
Scăderea are mai multe cauze. Inflația, care rămâne în jurul valorii de 10%, îi face pe oameni să fie mai atenți la cheltuieli. Dobânzile la creditele ipotecare au urcat, ceea ce face împrumuturile mai greu de suportat. În plus, creșterea TVA de la 19% la 21% a dus direct la scumpirea locuințelor.
Un indicator relevant arată că un român are nevoie, în medie, de 7,9 ani de salariu net pentru a cumpăra un apartament standard, față de 7,4 ani în 2023. Astfel, locuințele devin tot mai greu de cumpărat, chiar și pentru cei cu venituri peste medie.
Banca Națională a României menține dobânda cheie la 6,5%, una dintre cele mai ridicate din regiune, ceea ce ține costul creditelor la un nivel mare.
Prețurile urcă în continuare dar nu toți câștigă
Chiar dacă numărul tranzacțiilor a scăzut, prețurile nu au urmat aceeași direcție. În multe orașe, acestea au continuat să crească. Cluj-Napoca rămâne orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente din România.
Prețul mediu pe metru pătrat în Cluj-Napoca a ajuns la 3.272 de euro. În anumite cartiere, prețurile depășesc chiar și nivelul unor orașe europene precum Madrid sau Berlin.
Bucureștiul ocupă locul secund, cu un preț mediu de 2.236 de euro pe metru pătrat, după o creștere de 22% în doar un an. La Brașov, apartamentele au ajuns la 2.306 euro pe metru pătrat, iar cele vechi s-au scumpit cu 44% în trei ani.
Un detaliu neașteptat în preferințele cumpărătorilor
Un fenomen tot mai accentuat în București: apartamentele vechi sunt cu 27% mai scumpe decât cele noi. Explicația e simplă – apartamentele vechi sunt situate în zone centrale, aproape de transport, școli și spitale. Locația rămâne principalul atu.
Așadar, chiar dacă nu sunt noi, apartamentele vechi atrag cumpărători care pun preț pe poziție și acces rapid la facilități.
Speranțe și semnale care pot schimba lucrurile
Există și motive de optimism. Indicele IRCC, important pentru creditele cu dobândă variabilă, a scăzut la 5,68% în primul trimestru din 2026, ceea ce reduce ușor costul acestor credite.
Analiștii de la Colliers estimează că BNR ar putea reduce dobânda cheie cu un punct procentual în acest an. Dacă această scădere va avea loc, condițiile de creditare s-ar putea relaxa, iar cumpărătorii ar putea reveni pe piață.
Dacă dobânzile rămân ridicate, mulți români vor continua să amâne achiziția unei locuințe, iar prețurile ar putea crește în continuare, chiar dacă numărul tranzacțiilor rămâne redus. Este o situație în care nici cumpărătorii, nici vânzătorii nu ies în avantaj pe termen scurt.
Piața imobiliară din România trece printr-o perioadă plină de incertitudini și așteptări. Rămâne de văzut dacă următoarele luni vor aduce condiții mai bune sau dacă tendințele actuale se vor păstra.