Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor aduce reguli pentru acoperișuri verzi, parcări cu suprafețe permeabile și măsuri clare de adaptare la schimbările climatice. Din 2027, anumite clădiri mari vor fi obligate să aibă acoperișuri verzi pe cel puțin jumătate din suprafață.
Orașele intră într-o nouă etapă, în care clădirile mari nu mai sunt privite doar din perspectiva suprafeței utile, a costurilor sau a randamentului imobiliar. Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) stabilește reguli clare pentru proiectele urbane, punând accent pe calitatea aerului, reducerea supraîncălzirii și gestionarea apelor pluviale.
Schimbarea este importantă pentru dezvoltatori, autorități locale și proprietari de terenuri, pentru că aduce atât costuri suplimentare, cât și reguli mai previzibile. Miza nu ține doar de mediu, ci și de economie: orașele care se adaptează rapid la presiunea climatică pot deveni mai atractive pentru investiții, locuire și activități comerciale stabile.
O nouă regulă schimbă felul în care arată clădirile mari
Cea mai vizibilă măsură se referă la acoperișurile verzi. Din 1 ianuarie 2027, clădirile de birouri, spațiile comerciale, industriale, depozitele și parcajele acoperite cu suprafețe de peste 1.000 de metri pătrați vor putea fi autorizate doar dacă au acoperișuri verzi pe minimum 50% din suprafață, conform legii.
Asta înseamnă că noile proiecte mari vor trebui gândite altfel încă din faza de proiectare, nu doar ajustate la final. Pentru sectorul imobiliar, această regulă arată că eficiența unei clădiri nu va mai fi judecată doar după suprafață, amplasament sau acces, ci și după cât de mult reduce impactul asupra mediului urban.
Acoperișurile verzi sunt văzute ca o soluție pentru adaptarea la schimbările climatice. Ele reduc efectul de insulă de căldură și ajută la gestionarea apelor pluviale, mai ales în zonele unde suprafețele impermeabile, precum betonul sau asfaltul, sunt predominante.
Regula se aplică din 2027 pentru clădirile cu peste 1.000 de metri pătrați.
Cel puțin 50% din suprafață va trebui acoperită cu acoperișuri verzi, unde este posibil legal.
Măsura vizează birouri, spații comerciale, industriale, depozite și parcaje acoperite.
Parcările mari nu vor mai arăta la fel
Schimbările nu se limitează la clădiri. Parcările exterioare de peste 500 de metri pătrați vor trebui să asigure permeabilitatea și un drenaj eficient al apelor pluviale. Este o cerință tehnică, dar cu efecte clare în orașe, mai ales când ploile abundente întâlnesc suprafețe mari de asfalt.
Pe cel puțin 30% din suprafață, aceste parcări vor trebui să aibă arbori sau soluții de umbrire, inclusiv sisteme pentru producerea energiei regenerabile. Astfel, parcarea devine parte din infrastructura urbană, contribuind la confort, drenaj și eficiență energetică.
Din punct de vedere economic, această regulă va influența modul în care sunt proiectate investițiile. Costurile vor crește, iar dezvoltatorii vor trebui să calculeze atent terenul disponibil, soluțiile tehnice și cerințele de autorizare. Totuși, reguli mai clare pot ajuta piața să se adapteze și să reducă interpretările diferite de la caz la caz.
Un termen scurt pune presiune pe autorități
Autoritățile locale au un rol cheie în această schimbare. În 12 luni trebuie să stabilească zonele cu emisii zero sau scăzute, până la actualizarea documentațiilor de urbanism. Este un termen scurt, dar necesar pentru ca noile reguli să se aplice efectiv.
Rămâne de văzut dacă toate administrațiile vor avea resursele și personalul necesar pentru a implementa rapid aceste obligații. Codul oferă cadrul, dar aplicarea depinde de documentații, de specialiști și de modul în care interesele publice și private se întâlnesc la nivel local.
Excepțiile pot schimba balanța
Codul prevede și excepții, pentru cazurile în care măsurile ar afecta patrimoniul sau nu pot fi aplicate din motive tehnice sau economice. Aceste situații trebuie gestionate cu atenție, pentru ca excepțiile să nu devină regulă și să nu se piardă beneficiile urmărite de noile măsuri.
O schimbare care poate influența investițiile
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat logica acestor prevederi prin nevoia de adaptare climatică. „Introducem, astfel, măsuri clare de adaptare climatică. Noile dezvoltări trebuie să reducă suprafețele care supraîncălzesc orașele, să gestioneze mai bine apa pluvială și să contribuie la producerea de energie curată”, a declarat Cseke Attila.
Mesajul este simplu, chiar dacă aplicarea va fi complicată. Orașele nu mai pot fi extinse doar prin adăugarea de clădiri, parcări și drumuri, fără să fie luate în calcul temperatura, apa, umbra și energia. Într-un context economic cu costuri ridicate și presiune pe terenuri, aceste reguli vor fi incluse în calculele de investiții.
Direcția impusă de Cod reprezintă o ajustare de piață prin reglementare. Dacă orașele devin mai calde și mai greu de gestionat după ploi, costurile nu dispar, ci se transferă către locuitori, firme și autorități.
Ce urmează în dezvoltarea orașelor
Codul Urbanismului, elaborat de Ministerul Dezvoltării și adoptat în Parlament, intră în vigoare săptămâna aceasta. Efectul nu va fi imediat în toate proiectele, dar direcția este deja clară.
În perioada următoare, dezvoltatorii vor trebui să își adapteze proiectele, iar administrațiile locale să pregătească documentațiile și zonele cu emisii scăzute. Esențială va fi coordonarea: reguli clare, termene respectate și evaluări tehnice fără întârzieri inutile.
Pe termen mediu, aceste prevederi pot schimba aspectul clădirilor mari și al parcărilor din orașe. Nu vor rezolva toate problemele de mediu urban, dar pot reduce din presiunea provocată de suprafețele care rețin căldura și nu permit infiltrarea apei. Este un pas concret către orașe mai bine pregătite pentru schimbările climatice.
Rămâne de văzut cât de consecvent va fi aplicat noul cadru. Dacă regulile vor fi respectate, iar excepțiile vor rămâne rare, acoperișurile verzi și parcările permeabile pot deveni o parte obișnuită a dezvoltării urbane. Pentru orașe, acest lucru ar putea aduce beneficii reale, vizibile în timp.