Piața prezintă un paradox: tranzacțiile au crescut cu 12,48% în mai 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce numărul ipotecilor a scăzut cu 6,27%. Prețurile continuă să crească, fiind susținute mai ales de lichiditate, nu de creditare abundentă.
Piața imobiliară din București-Ilfov trece printr-o perioadă în care dinamica tranzacțiilor contrastează tot mai mult cu evoluția creditării. Numărul tranzacțiilor crește, însă finanțarea prin credite ipotecare scade. Acest dezechilibru ridică semne de întrebare despre cât de sustenabilă este această evoluție și cine sunt cumpărătorii care mențin piața activă.
Cifrele din spatele schimbării de ritm
În mai 2026, zona București-Ilfov a ajuns la 4696 de tranzacții cu locuințe individuale, cu 12,48% mai mult față de mai 2025 și cu 13,95% peste aprilie. Creșterea pare să fie un semnal pozitiv pentru piață.
Totuși, în același timp, numărul creditelor ipotecare a scăzut la 2452, cu 6,27% sub nivelul din mai 2025 și cu 2,58% sub aprilie. Practic, piața rămâne activă, dar nu mai este susținută în principal de finanțare bancară, ceea ce arată că banii proprii ai cumpărătorilor cântăresc tot mai mult.
Cel mai probabil, această activitate este susținută de persoane care dispun de resurse proprii, refinanțările sunt mai rare, iar achizițiile sunt mai selective. La nivel național, numărul tranzacțiilor a rămas aproape neschimbat, cu 12379 la nivelul lunii mai, ceea ce scoate în evidență particularitatea zonei București-Ilfov.
Prețurile urcă pe fondul unei cereri aparte
Prețurile apartamentelor din București continuă să crească. În mai 2026, prețul mediu de listare a ajuns la 2295 euro/mp, cu 12,78% peste mai 2025 și cu 0,7% peste aprilie.
Diferența dintre locuințele vechi și cele noi devine tot mai vizibilă. Apartamentele vechi au ajuns la 2247 euro/mp, cu 11,35% mai mult față de anul trecut. Pe segmentul nou, prețul mediu a urcat la 2637 euro/mp, ceea ce înseamnă un salt de 24,45% într-un singur an.
Creșterea prețurilor la locuințele noi vine atât din costurile mai mari de construcție, cât și din faptul că tot mai mulți cumpărători caută eficiență, confort și apartamente care nu necesită renovare. Această tendință limitează accesul celor fără venituri mari sau avansuri consistente, mai ales în contextul în care creditarea nu reușește să țină pasul cu prețurile.
Accesibilitatea locuințelor sub presiune
Accesibilitatea s-a înrăutățit față de anul trecut, deși martie a adus o ușoară relaxare față de februarie. Pentru un metru pătrat, în mai 2026 era nevoie de 1,49 salarii medii nete, față de 1,34 în martie 2025.
La apartamentele noi, povara a crescut la 1,68 salarii, iar la cele vechi la 1,46. Chiar dacă față de februarie situația s-a mai temperat, locuințele nu au devenit mai accesibile. Salariul mediu net în zona metropolitană a ajuns la 1511,31 euro în martie 2026, cu doar 3,2% peste martie 2025, mult sub ritmul de creștere al prețurilor.
Inflația, care s-a menținut ridicată (9,87% în martie), continuă să erodeze puterea de cumpărare. Deși IRCC a scăzut la 5,58% în trimestrul al doilea și este estimat la 5,56% pentru trimestrul al treilea, ratele nu mai sunt la fel de împovărătoare ca anul trecut, dar nici nu compensează majorările de prețuri.
Proiectele mari sunt încă la stadiul de plan
Multe voci speră că noile dezvoltări vor aduce echilibru, însă momentan aceste proiecte sunt încă în faza de autorizare. În aprilie 2026 s-au emis 317 autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 2,92% mai multe față de aprilie 2025, dar cu 13,39% mai puține decât în martie.
Totuși, suprafața utilă autorizată a crescut puternic, la 269.148 mp, cu 225,68% peste aprilie 2025. Asta arată că urmează proiecte mai mari, nu neapărat mai multe. Până la finalizarea acestora, însă, livrările rămân reduse: în trimestrul patru din 2025 au fost finalizate 4830 de unități, cu 4,26% mai puține față de 2024 și cu 11,41% sub trimestrul anterior.
Deficitul de ofertă explică de ce prețurile la apartamentele noi rămân ridicate, fără presiuni reale din partea concurenței. Practic, cumpărătorii plătesc astăzi pentru locuințe care urmează să fie livrate, iar oferta efectivă este încă limitată.
Terenurile confirmă tendința pieței
Piața terenurilor intravilane urmează același model: tranzacțiile au crescut la 8622 în mai 2026, cu 9,62% peste mai 2025 și cu 22,02% peste aprilie, însă operațiunile cu ipotecă au scăzut la 4061, cu 15,24% sub nivelul din mai 2025 și cu 28,06% sub aprilie.
Acest lucru arată că lichiditatea este principalul motor al pieței. Cei cu bani disponibili sunt cei care reușesc să cumpere, în timp ce cei care depind de credit bancar amână achiziția sau întâmpină dificultăți.
Lunile următoare vin cu provocări noi
Piața imobiliară din București-Ilfov în mai 2026 se află într-o fază de tranziție. Tranzacțiile cresc, finanțarea scade. Prețurile, în special la apartamentele noi, continuă să urce, iar accesibilitatea rămâne o problemă pentru mulți cumpărători. Oferta viitoare există mai mult pe hârtie, iar lichiditatea decide cine poate cumpăra.
Nu sunt semne că prețurile vor scădea brusc sau că accesul la creditare se va îmbunătăți rapid. Cel mai probabil, piața va recompensa deciziile cumpărate și va penaliza excesele sau dependența de credit. În lunile următoare, diferența dintre proprietățile bine poziționate și cele supraevaluate se va accentua, iar disciplina financiară va deveni tot mai importantă.