Piața imobiliară din România a consemnat o creștere a numărului de tranzacții în luna mai, apropiindu-se de nivelul de anul trecut, cu București, Ilfov și Timiș pe primele locuri la activitate.
După o perioadă cu multe incertitudini economice, datele oficiale despre tranzacțiile imobiliare din mai aduc o doză de stabilitate. Cifrele publicate de ANCPI arată că piața a avut o evoluție pozitivă față de aprilie, dar păstrează un ritm mai prudent comparativ cu aceeași lună din 2025. În acest context, se pune întrebarea dacă asistăm la o revenire reală sau doar la o fluctuație sezonieră. Să vedem ce spun cifrele.
Cifrele lunii mai arată o mișcare interesantă pe piață
Potrivit Autorității Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în mai 2026 s-au realizat 50.314 tranzacții cu case, apartamente și terenuri. Aceasta înseamnă o creștere de 4,5% față de aprilie, adică 2.179 de imobile în plus la nivel național.
Privind în urmă, numărul total de tranzacții este cu doar 0,8% sub cel din mai anul trecut. Această stabilitate anuală arată că piața încearcă să se așeze după perioadele de instabilitate, fără să vedem însă o creștere rapidă.
Pe segmentul locuințelor, în mai s-au vândut 12.379 de apartamente, cu 8% mai mult decât în aprilie și aproape la același nivel ca în mai 2025. Cererea pentru locuințe pare să rămână solidă, posibil susținută de migrația internă sau de condițiile de creditare, deși acestea din urmă merită analizate separat.
Regiunile unde piața se mișcă diferit
Distribuția tranzacțiilor imobiliare pe regiuni rămâne inegală. Bucureștiul conduce cu 9.619 tranzacții, urmat de Ilfov cu 3.773 și Timiș cu 2.903. Aceste trei zone concentrează o parte importantă din activitatea națională.
La celălalt capăt, Teleorman a avut doar 24 de imobile vândute, Covasna 269 și Sălaj 343. Diferențele mari între județe reflectă concentrarea economică și demografică în anumite orașe mari.
Dacă ne uităm la reședințele de județ, Timișoara a avut cele mai multe tranzacții (1.454), urmată de Brașov (902) și Cluj-Napoca (826). La polul opus, Alexandria a avut 8 tranzacții, Giurgiu 31 și Slobozia 40. Aceste diferențe sunt influențate de infrastructură, piața muncii și evoluția populației.
Unde se vând cele mai multe apartamente
La vânzările de apartamente, Bucureștiul rămâne pe primul loc cu 3.928 de unități în mai. Timișul urmează cu 1.134, iar Ilfov cu 768 de apartamente vândute.
Pe următoarele locuri se află Cluj (708), Constanța (621), Iași (503) și Brașov (502). În restul județelor, vânzările sunt mult mai mici, cele mai multe sub 300 de apartamente lunar, iar la finalul clasamentului sunt Teleorman (9) și Giurgiu (22). Aceste cifre arată clar unde există cea mai mare cerere pentru apartamente.
Indicatori care pot schimba dinamica pieței
Pe lângă tranzacțiile clasice, ANCPI raportează și alte date relevante. Un segment care a crescut este cel al înscrierilor pentru bunuri viitoare, reglementat de Legea nr. 207/2025. Această lege urmărește să asigure transparența și siguranța juridică a promisiunilor de vânzare-cumpărare pentru locuințele ce urmează să fie construite.
În mai s-au înregistrat 862 astfel de operațiuni, cu 58 mai multe decât în aprilie. Bucureștiul (166), Ilfov (133) și Iași (95) conduc și aici, ceea ce arată o activitate crescută pe segmentul proiectelor noi sau o încredere mai mare a investitorilor în dezvoltările rezidențiale.
Un indicator important pentru sănătatea pieței este numărul creditelor ipotecare. În mai 2026, la nivel național, s-au înregistrat 27.867 de ipoteci, cu 1.198 mai puține decât în mai 2025. Această scădere poate arăta o cerere mai prudentă pentru credite sau condiții mai stricte la bănci.
Distribuția ipotecilor urmează, în mare, modelul tranzacțiilor: București (4.374), Ilfov (2.616) și Brăila (2.248) sunt pe primele locuri. La polul opus se află Covasna (69), Harghita (95) și Bistrița-Năsăud (116). Prezența Brăilei în topul ipotecilor este un detaliu ce merită urmărit în continuare.
Pe segmentul terenurilor agricole, Dolj (795), Tulcea (588) și Bihor (544) au avut cele mai multe tranzacții în mai 2026. Aceste date reflectă dinamica specifică a pieței agricole, influențată de politicile agricole, prețurile cerealelor și oportunitățile de investiții.
Echilibrul fragil și ce urmează pentru piața imobiliară
Datele din mai 2026 arată o creștere lunară a tranzacțiilor (4,5%) și a vânzărilor de apartamente (8%), semne care pot indica o revenire după o posibilă stagnare în aprilie. Cererea pentru locuințe pare activă, însă nu există o expansiune rapidă.
Stabilitatea față de anul trecut (scădere de doar 0,8% la total tranzacții și menținerea nivelului la apartamente) arată că piața încearcă să se stabilizeze, fără fluctuații mari. Acest echilibru rămâne însă fragil și depinde de factori economici externi.
Scăderea numărului de ipoteci față de mai 2025 este un semnal de prudență care nu trebuie ignorat. Poate indica atât o cerere mai atentă din partea cumpărătorilor, cât și condiții de creditare mai stricte. Va fi important de urmărit acest indicator în lunile următoare pentru a înțelege mai bine cum evoluează piața.
Creșterea numărului de înscrieri pentru bunuri viitoare arată o încredere constantă în proiectele rezidențiale noi și în mecanismele legale care le protejează. Totuși, volumul rămâne moderat și nu poate fi considerat motorul principal al pieței în acest moment.
Piața imobiliară din România în mai 2026 pare să caute un echilibru, cu creșteri moderate și o stabilitate relativă. Nu există semne de supraîncălzire, dar nici de scădere accentuată. Evoluția din următoarele luni va depinde de politicile monetare, inflație și ritmul creșterii economice. Pentru o analiză detaliată a sectorului construcțiilor și a impactului său, cititorii pot consulta revista ARENA Construcțiilor nr. 4/iunie2026.