Piața imobiliară dă primele semne de schimbare după luni de scăderi

Photo of author

De Ovidiu Murariu

Data publicării::

4 - 6 minute
997 de cuvinte

După opt luni consecutive de scăderi, piața imobiliară la nivel național a înregistrat o ușoară creștere de 0,1% în luna mai, iar Bucureștiul a avut un avans semnificativ de 15,9%.

După opt luni în care vânzările de locuințe au mers tot în jos, luna mai aduce primele semne de revenire. Datele oficiale arată că piața imobiliară din România începe să se stabilizeze, cu o schimbare clară de ritm în București.

Primul semnal de revenire după luni de blocaj

Mai 2026 a venit cu o schimbare de trend pentru piața imobiliară din România. După opt luni de scăderi, numărul tranzacțiilor cu locuințe la nivel național a crescut ușor, cu 0,1% față de mai 2025. Bucureștiul a fost motorul principal al acestei reveniri.

În Capitală s-au făcut peste 3.900 de tranzacții, cu 15,9% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut. Este a doua lună consecutivă de creștere pentru București, după avansul de 2,2% din aprilie.

Analiza datelor oficiale publicate de ANCPI și INS arată că luna mai marchează o ușoară creștere a numărului de tranzacții la nivel național, după opt luni consecutive de scăderi. Seria de declin a început în august 2023, pe fondul modificărilor fiscale care au influențat piața rezidențială, iar datele din prezent arată că Bucureștiul se remarcă printr-o dinamică mai bună decât restul pieței. Vedem astfel semnale că interesul cumpărătorilor rămâne activ, chiar dacă piața continuă să fie influențată de factori fiscali și financiari.

Zone unde cifrele nu se aliniază cu trendul general

Nu toate regiunile au simțit această revenire. Deși la nivel național s-a înregistrat o creștere modestă, cele mai multe județe mari au avut scăderi în luna mai. Timișul face însă notă discordantă.

În Timiș s-au semnat peste 1.100 de tranzacții, cu 41% mai mult față de mai 2025. În schimb, Ilfov a avut o scădere de 2,4%, Constanța de 5,2%, Cluj de 6,2%, Brașov de 12,8% și Iași de 22,7%.

Sibiu continuă să crească. După un plus de 45% în aprilie, județul a avut un avans de aproape 27% și în mai, intrând în top 10 național la numărul de tranzacții.

Privind înapoi la ultimele luni, imaginea e mai nuanțată

În perioada martie-mai 2026, piața imobiliară la nivel național rămâne sub presiune. Numărul total de tranzacții a scăzut cu 6,5%, la circa 36.900. Bucureștiul s-a menținut la același nivel, cu aproximativ 11.200 de tranzacții, scăderea din martie fiind recuperată de creșterile din aprilie și mai. Timiș (-2,5%), Brașov (-5%) și Ilfov (-5,1%) au avut scăderi mai mici decât media națională.

Cluj (-6,8%), Iași (-15,3%) și Constanța (-17,1%) au avut scăderi mai mari. Sibiu a raportat o creștere de 24% în ultimele trei luni.

Pe primele cinci luni ale anului, la nivel național s-au semnat peste 61.700 de tranzacții, cu aproape 12% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. Toate județele mari, inclusiv Bucureștiul, au avut scăderi în acest interval.

Sub suprafață, cifrele ipotecilor spun altă poveste

Deși tranzacțiile s-au stabilizat, numărul ipotecilor active a continuat să scadă în mai. ANCPI a raportat peste 6.700 de ipoteci active, cu 9,3% mai puține față de mai 2025.

La nivel de județe, imaginea e mixtă. Constanța a avut o creștere de 6,1%, iar Timiș un plus de 0,7%. În București, ipotecile active au scăzut cu 4,2%. Ilfov, Iași și Cluj au avut scăderi de aproximativ 14%, peste media națională.

În perioada martie-mai 2026, ipotecile active au scăzut cu 11% la nivel național. Constanța a fost singurul județ cu creștere (+2,4%). Bucureștiul a avut o scădere mai lentă (-7,1%), iar Timiș (-12%), Iași (-14%), Brașov (-18%) și Ilfov (-19%) au avut scăderi importante.

În primele cinci luni, la nivel național, ipotecile active au scăzut cu 16%. Bucureștiul a avut o scădere apropiată de media națională. În Iași (-2%) și Sibiu (-8,4%) evoluția a fost mai bună, pe când Ilfov și Brașov (ambele -18%), Cluj (-24%) și Timiș (-25%) au scăzut peste media națională.

Numărul de ipoteci active raportat de ANCPI include și creditele de refinanțare, pentru care nu există o statistică separată.

Mai puține autorizații, dar proiecte tot mai mari

La autorizațiile de construire, tendința s-a păstrat în aprilie. În mediul urban, numărul autorizațiilor a scăzut cu 8,9% (aproximativ 850 de proiecte), dar suprafața totală a crescut cu 76%, ajungând la 547.000 mp.

Chiar dacă sunt mai puține proiecte noi, acestea sunt mai mari și includ mai multe locuințe. În mediul rural s-au emis aproape 2.000 de autorizații (-10%) cu o suprafață totală de aproape 304.000 mp (-12%).

La nivel național, în primele patru luni ale anului, s-au emis aproape 10.100 de autorizații (-6,3%), iar suprafața totală autorizată a ajuns la 2,75 milioane mp, în creștere cu 13%. Pe baza acestor autorizații, se estimează că vor fi construite aproximativ 25.600 de locuințe, cu 18% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

Creșteri importante s-au înregistrat în București (peste 5.300 de locuințe, de aproape patru ori mai mult), Ilfov (aproape 4.200, +58%), Brașov (peste 1.100, +61%) și Timiș (2.000, +27%). În Constanța, numărul locuințelor autorizate a scăzut cu 32%, la 1.413.

Decizii și cifre care pot schimba totul

Condițiile financiare rămân esențiale. Banca Națională a României a păstrat dobânda de politică monetară la 6,5% în ședința din 15 mai. Această rată nu a mai fost modificată din august 2024, iar următoarea decizie este așteptată la finalul lunii iulie.

Economiștii anticipau o scădere a dobânzii în toamna lui 2026. Totuși, inflația ridicată, care rămâne aproape de 10%, și incertitudinile politice îi fac pe specialiști să fie mai rezervați în privința unei reduceri.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru creditele ipotecare acordate înainte de 1 mai 2019, a avut scăderi minore în ultimele luni. Valoarea actuală este de 5,84%, față de 5,86% la începutul lunii mai. Indicele IRCC, utilizat pentru creditele noi, a scăzut de la 5,68% la 5,58% și va rămâne la acest nivel până la 30 iunie 2026.

BNR estimează o nouă scădere ușoară a IRCC la 5,56% de la 1 iulie 2026. Aceasta va fi a treia scădere consecutivă, după ce în ultimul trimestru din 2025 indicele atinsese un maxim de 6,06%.

Moneda euro, reper pentru tranzacțiile imobiliare, a avut în mai 2026 o valoare medie de 5,2313 lei, cu 2,62% mai mare față de aprilie 2026 (5,0978 lei) și cu 3,2% peste mai 2025 (5,0690 lei).

Creșterile din mai, mai ales în București și câteva județe, sunt semne bune după o perioadă lungă de scăderi. Totuși, piața rămâne vulnerabilă. Scăderea ipotecilor, dobânzile încă mari și incertitudinile economice arată că revenirea nu va fi ușoară. Evoluția pozitivă a autorizațiilor pentru proiecte mari poate ajuta oferta pe termen mediu. Viitorul depinde de inflație și de deciziile BNR.